¿Chem am área de manejo pingei?
Ti área manejo ka ta nentuam filleke choyün, fey ta ti küdaw am, müley ina lafken mew, ka femngechi alü kompulu lafken mew, fey tüfa mew, koneltuay ti pu che nentuchallwakelu, trawulelu ka wirintukulelu ti Registro Pesquero Artesanal mew. Fey tüfa ti adkülelu mew ti pu nentuchallwakelu pepi deumayay ñi küdaw engün. Ñi challwan, ñi nentu duamael, ñi illumel ñi challwa, ka fengechi ñi txemümal ka wiñonituael fün engün.

¿Chumngechi am niengeafui kiñe área de manejo?
Nieam kiñe área de manejo mülei ñi nieael kiñe proyecto de manejo, ka explotación. Chew tañi küdawael, fey meley tañi llowael tüfa ti Subsecretaria de Pesca mew, ñi kulliael kiñe patente 0, mari pura UTM (epe kayu waranka, kayu pataka meli mari). Ñi tunten ti mapu . Welu, chew tañi ad külen tüfa ti illün ka txemüman ti polen epu UTM (epe pura mari warangka kake txipantu) hectárea mew.
Tüfa chi plan de manejo wechuai kiñe txawündungun mew chi Servicio Nacional de Pesca mew. Fey piai tunten ka chew ñi tuwuael ti küdaw.

¿Inei rume küdawkelu challwan mew pepi ngillatuafui kiñe área de manejo?
Nu, tuchi wirintukulelu chi Registro Pesquero Artesanal mew müten.

Chumaingün kai, mülele epu txokiñ che ayilelu ñi konal kiñe área de manejo mew müten.
Fey mür kiñele ñi adkünün, mülei ñi nielngeal kiñe área mürngealu
Femngechi admaukünüle ñi dungu engu ti epu txokiñ che. Wemüuluyaingu ñi admawael ti epu txokiñ che, fey mülei ñi pengelngeael kiñe wirin, ka fengechi mülei ñi rupayael kiñe notario público mew, fe ti txokiñ che niele tüfa ti wirin doy ümngeay ti petu ñienulu kiñe área, ka femngechi pepi elnulu tüfa ti wirin, dullingeai ti organización doy nielu puntaje kiñe tabla mew, ka fengechi ngüneduamngeai tuchi ñi doy püllelen ti kudaw mew, tunten socio ngen, ka ñi tunten txipangen.

¿Kiñeke mew kullingekelai patente?
May, müley dungu tañi kullingekenun patente:


¿Pepi nagafui ti patente?
May, ti pu txokiñ che küdawkelu challwan mew, ti pu txokiñke txripantu epu waranka meli ka epu waraka ailla mew pepi nagafui ñi patente reqle mari kechu % ñi kulliafel engün. Ka femngechi nagafui kom pataka% ti pu txokiñche challwakelu mülelu V a IX región püle mew. Tüfa engün kullinualu patente tüfa ti txipantu epu waranka mari konlu, puüle üla mayo küyen epu waranka mari epu, konchi txipantu, fey engun dew kullile, fey tañi engeal kulliam chi kake patente. Ka wichu nagay regle mari kechu % ti petu kullinulu ti patente, tüfa ti pu che nielu illün kiñe hectárea mew, ka femngechi ti pu txokiñ che nienulu kechu mari hectárea mapu.

¿Chumngekei kai wiñoltule kiñe área de manejo chi pu txokiñche kudawkelu challwan mew?
Pepi nentulayaingu área de manejo, rupale ula küla txipantu tañi txipamum ka feleay ti pu txokiñ che küme küdawnulu engün, kekekünulu ñi küdawün ti plan de manejo mew, kam ñi kullinun mew ti patente. ¿Weda ke ti nentungele ti chalwan, chumngeai tüfa ti txokiñ che? Tuchi nienulu área de manejo, ka fengechi nentulu challwa kishu ñi rakiduam mew, müleay ñi kullial kiñe multa, puülu küla mari kam pataka UTM (30 a 100 UTM), ka wiño nentufule kai, epu nag kulliai ti multa. Ti pu che, küdawkelu, kam niefule rume challwanküdaw, küme nentunulu, ka kulliai multa, welu tüfa ti multa küla mari ka puai küla pataka UTM. Ka femngechi küla mari antü nürüfelngeai ñi negocio. Ka wiñotufule ñi küdaw mew, ti multa epu wai, ka femngechi nürüftukungeafui cárcel mew.

Rulpadunguy / Traductor:
Rosendo Huisca Melinao, miembro, desde 2005, de las Comisiones Lingüísticas que dieron origen a la Academia Nacional de la Lengua Mapuche.

Llowdunguy / Validadora:
Luisa Curín Llancavil, monitora de talleres en idioma mapuche.

Chillkatuy / Locutor:
Luisa Curín



Kiñe dungu / Nota: Tüfa ti dungu, tüfamew mülelu ngüneduamam chumngechi ñi küdawken ta chi ley müleyelu. Tüfa re leyngelay, chumkau nurume ley pingenuael, chi ley feipiley ka chi abogado ñi duamfal lay pinuam